AMBASADORII
EOS 5D Mark IV la capătul pământului
Descoperea rezistenţei şi performanţei modelului EOS 5D Mark IV în condiţii dificile.
Timp de 15 ani, Ulla Lohmann a fost urmărită de o imagine. Realizată în 1995 de fotograful aventurier, Simon Carter, şi aceasta prezintă „un pilon din stâncă, ciudat şi foarte fragil în mijlocul oceanului”. Această stâncă care abia se ridică din apă în Cape Hauy, Tasmania, se numeşte Totem Pole (Stâlpul totemic) şi are 65 m.
Agăţat la capătul sud-estic la peninsulei Tasmania, acesta este locul descris de Ulla drept „capătul absolut al lumii”. Ultima limbă de pământ în faţa vastului ocean sudic sălbatic care se întinde până în Antarctica.
Această aşchie abruptă de stâncă este una dintre cele mai incitante şi provocatoare urcuşuri şi unul dintre cele mai interesante premii pentru fotografi. Pentru fotograful de expediţie german, Ulla, stânca aceasta a devenit o obsesie. O obsesie de urcat şi de fotografiat. De cucerit şi surprins în imagini. „Era clar o aventură pentru mine,” explică ea. „Locaţia îndepărtată, izolarea, dificultatea urcării.”
Dar atracţia nu a constat doar în cea a unui urcuş greu. Instinctele de profesionist ale Ullei au atras-o şi ele către Totem Pole.
„Ani de zile m-am uitat la hărţi şi fotografii şi visam la o zi când chiar o voi face. Deci când s-a ivit ocazia, nu puteam s-o ratez.”
Ulla s-a pregătit obsesiv. Ca fotograf a apelat la modelul Canon EOS 5D Mark IV, un aparat foto care îmbină versatilitatea, performanţa şi construcţia rezistentă.
„Nu există loc pentru refacerea fotografiei,” explică ea. „Când sunt în sălbăticie nu pot să fiu preţioasă în legătură cu echipamentul. Am nevoie de un aparat foto care să poată face multe lucruri.”
Calitatea fără compromisuri a imaginii, focalizarea şi măsurarea avansată a modelului 5D Mark IV înseamnă că nu este nevoie să pierdeţi timpul pentru a găsi setările corecte, iar corpul robust, rezistent la intemperii este esenţial în mediile dificile.
„Un fotograf se poate afla în tot felul de situaţii dificile, în care te lupţi cu propriile limite,” explică aceasta. „În acelaşi timp trebuie să scot aparatul foto şi să fac fotografii minunate. Modelul 5D Mark IV împinge limitele posibilului.”
Din punct de vedere fizic, Ulla şi-a depăşit propriile limite în timpul pregătirilor pentru Totem Pole, escaladând pereţi, stânci şi urcuşuri alpine prelungite împreună cu soţul ei, Basti, până când în final era pregătită să-şi realizeze visul. Totuşi, chiar de la începutul urcuşului, Totem Pole a fost complet neiertător.
La acesta se ajunge numai prin rapel de pe stâncile de pe Peninsula Tasmania, baza stâncii este modelată şi izbită de valuri, lovită de apă şi de vânt, fără puncte evidente de sprijin pentru picioare sau mâini.
„Când îl vezi, te gândeşti: nu pot urca acolo,” îşi aminteşte ea. „Eram foarte aproape de ocean, unde valurile izbesc, vântul este puternic şi la bază suprafaţa este complet alunecoasă. Nu există fricţiune şi urcuşul este foarte dificil. Mă udasem şi de fiecare dată când mă loveau valurile, mă udau şi mai mult, şi asta a complicat lucrurile şi mai mult.”
În ciuda acestei situaţii, Ulla a reuşit să urce pe această stâncă înşelătoare, căutând cu atenţie crevasele ascunse, crăpăturile mici, orice defect sau ieşitură de care se putea prinde. În timpul urcuşului anevoios pe stâncă, orele treceau greu, soarele apunea şi...s-a întâmplat dezastrul.
Basti, care conducea urcarea, a alunecat şi s-a rănit la picior. Când evaluau situaţia, Ulla simţea că visul ei începe să se îndepărteze.
„Aveam braţele încordate şi palmele îmi sângerau, abia mai rezistam în acel moment,” povesteşte ea. „Abia urcam, urmându-l pe Basti, dar ştiam că singură nu am cum să reuşesc. În plus, ultima porţiune din urcuş era şi cea mai periculoasă la amurg. Dar nu intenţionam să renunţ, întotdeauna poţi face mai mult decât crezi.”
După bandajarea piciorului lui Basti, aceştia au făcut o ultimă tentativă de a atinge vârful. La final, plină de vânătăi, răni sângerânde, cu braţele şi picioarele arzându-i, Ulla a ajuns pe vârf şi după o obsesie de un deceniu şi jumătate, a realizat fotografia la care visase.
„Privind în jos am văzut un ocean nemilos, apoi am privit în sus şi am văzut deasupra mea cerul nesfârşit şi dintr-o dată m-am simţit liberă,” povesteşte ea. „Mi-am realizat visul. L-am transformat în realitate. După toată încordarea, brusc am ajuns pe vârf.
„Echivalentul pentru pasiune în limba germană este Leidenschaft. Înseamnă „creaţie prin suferinţă”. Când ajung la marginea propriilor limite simt că trăiesc cu adevărat. Îmi place să-mi forţez limitele şi cu Totem Pole asta am făcut.”
Totem Pole, de Ulla Lohmann. Cucerit. Fotografiat. Onorat.
Scris de
„Nu contează că ai echipament excepţional dacă nu îi exploatezi întregul potenţial. Fotografii au o vorbă: cel mai bun aparat foto este cel pe care îl foloseşti, nu cel din geantă. Modelul 5D Mark IV este în mod sigur un aparat foarte bun.
„Pentru mine, cele mai importante caracteristici, în afara specificaţiilor tehnice, sunt rezistenţa la intemperii şi robusteţea; trebuie să facă faţă ploilor torenţiale tropicale, loviturilor din timpul escaladărilor, frigului şi căldurii extreme… şi până acum, aparatul a supravieţuit tuturor încercărilor. De asemenea, pot utiliza ecranul tactil cu mănuşile, ceea ce este esenţial când lucrez în condiţii extreme.
„În timpul expediţiei, valoarea ISO ridicată a 5D Mark IV, care este un indicator pentru sensibilitatea aparatului foto, a fost foarte utilă, dar nu pentru motivele pentru care le presupuneţi: îmi uitasem lanterna, dar folosind o valoare ISO ridicată, puteam folosi aparatul foto pentru vederea pe timp de noapte, ca să văd unde mă aflu!”