Ambasadorul Canon Fernando Guerra ştie câteva lucruri despre clădiri. A absolvit facultatea de arhitectură în Portugalia, ţara sa natală, înainte de a lucra mai mulţi ani cu succes pentru o firmă de arhitectură din Macao. Cu toate acestea, deşi îi plăcea munca sa, nu a putut renunţa niciodată la dragostea din copilărie pentru fotografie.
Pasiunea lui Fernando pentru fotografierea clădirilor a crescut până când, împreună cu fratele său Sergio, a început să fotografieze piese de arhitectură pentru reviste importante şi clienţi personali. Acum, cu o serie de premii în palmares, nu a privit niciodată înapoi.
Aici, Fernando împărtăşeşte câteva dintre cunoştinţele, sfaturile şi trucurile pe care le-a învăţat de-a lungul anilor.
FOTOGRAFIA DE ARHITECTURĂ
Următorul nivel: cum să vă îmbunătăţiţi fotografia de arhitectură
La faţa locului: găsirea clădirii perfecte
Fotografia de arhitectură nu se rezumă doar la clădiri de birouri impunătoare sau biserici ornamentate. Deşi acestea vor crea imagini spectaculoase, orice clădire poate fi frumoasă în opinia lui Fernando – dacă te uiţi bine sau, mai degrabă, dacă nu te uiţi!
„Nu vă gândiţi la locaţia potrivită”, ne sfătuieşte el. „Puteţi descoperi clădiri incredibile în locuri oribile. Gândiţi-vă la clădirea în sine şi la ce o face interesantă. Poate fi orice, de la un hambar dărăpănat sau o casă modestă până la un muzeu sau o catedrală magnifică. Nici măcar nu cred că există clădiri nepotrivite pentru fotografiat. Important este să aşteptaţi lumina potrivită şi momentul potrivit. ”
Odată ce aţi descoperit o clădire şi v-aţi îndrăgostit de ea, Fernando vă recomandă să adăugaţi straturi imaginilor dumneavoastră. Este o tehnică pe care a preluat-o de la unul dintre oamenii care l-au inspirat cel mai mult, fotograful Magnum Alex Webb, şi care – aşa cum explică Fernando mai jos – va contribui la adăugarea unei alte dimensiuni fotografiei dumneavoastră.
„Fotografiile sale m-au captivat, prin modul în care folosea straturi peste straturi pentru a adăuga mai multe elemente într-o fotografie”, spune Fernando despre Webb. „De exemplu, poţi avea oameni aici, un câine acolo, un tip care trece cu o umbrelă pe acolo. Fotografiile lui sunt compuse pe mai multe straturi, oferind privitorului o senzaţie veritabilă de viaţă şi context.
„În calitate de arhitect, încerc să găsesc proporţiile perfecte, materialul perfect, culorile şi finisajele perfecte. Ca fotograf, încă încerc să transmit exact acest lucru – să fac lucrurile să arate frumos”, continuă Fernando. „Nu caut o geometrie care să «funcţioneze», ci doar încerc să fac clădirea să arate minunat. Acesta este mesajul pe care vreau să-l transmit.”
Fotografie în formă liberă: uitaţi de „reguli”
Una dintre primele reguli ale fotografiei de arhitectură, aţi putea crede, este să utilizaţi un trepied. Nu asta este însă şi părerea lui Fernando.
„Îmi place să am libertate de mişcare, aşa că prefer să nu folosesc un trepied, pe care mulţi îl consideră un instrument fundamental pentru fotografia de arhitectură”, explică el. „Prefer să mă deplasez, să explorez o clădire din unghiuri diferite, aşa că fotografiez ţinând aparatul foto în mână. Din momentul în care ajung la faţa locului, sunt în continuă mişcare până plec.”
„Alt avantaj al fotografierii fără trepied este că, dacă vă aflaţi într-un loc aglomerat, puteţi fotografia fără să atrageţi atenţia asupra dumneavoastră. În caz contrar, oamenii din scenă pot fi intrigaţi şi se pot uita la dumneavoastră şi la ceea ce faceţi, în loc să se poarte natural. Ecranele cu unghi variabil ale multor aparate foto Canon sunt perfecte pentru acest lucru. Puteţi fotografia din diferite unghiuri şi nici măcar nu pare că faceţi fotografii.”
De fapt, după părerea lui Fernando, când vine vorba de ce trebuie şi ce nu trebuie să faceţi în fotografia de arhitectură, există o singură regulă pe care ar trebui să o urmaţi.
„Verticalele trebuie să fie drepte, deci nu vă orientaţi aparatul foto în sus sau în jos, decât dacă utilizaţi un obiectiv cu înclinare şi deplasare, care poate corecta perspectiva”, explică el. „Puteţi corecta perspectiva în etapa de editare, folosind un software, dar mie nu mi se pare că arată bine. Se discută adesea despre multe alte reguli, dar eu cred că trebuie să le încălcaţi pentru a vă crea o lucrare distinctă, care să iasă în evidenţă. Doar menţineţi verticalitatea şi fotografiaţi fără limite.”
În lumină: alegerea momentului de fotografiere
Altă concepţie greşită, potrivit lui Fernando, este că lumina optimă pentru fotografia de arhitectură este dimineaţa devreme sau după-amiaza târziu, adesea numită „ora de aur”.
„Dacă am de gând să fotografiez o clădire, îmi place să mă duc dis-de-dimineaţă şi să stau până seara, când ies stelele. Într-un fel, este aceeaşi abordare pe care ar folosi-o poate un fotojurnalist. Urmăresc lumina în jurul clădirii şi diferite aspecte vor arăta mai bine la diferite momente ale zilei. De asemenea, puteţi vedea cum oamenii folosesc clădirea, adăugând din nou acel element de viaţă. Este ca şi cum aţi fotografia «o zi din viaţa unei clădiri». Vreau să surprind mai mult decât clădirea în sine.
„Dacă lumina este prea puternică, vă puteţi juca cu umbrele. Recent, am realizat câteva fotografii minunate ale unei case la amiază, cu soarele sus pe cer. Lumina pătrundea prin lucarnele din acoperiş şi lumina întregul interior al clădirii, iar aspectul era pur şi simplu fabulos. Atunci când soarele este mai jos pe cer, o clădire poate arăta rău dintr-o parte, dar foarte bine din alta. Trebuie doar să vă deplasaţi şi să continuaţi să căutaţi. Chiar dacă este cenuşiu şi ceţos, puteţi obţine câteva fotografii interesante, cu o reală delicateţe. Altă presupunere greşită este aceea că, odată ce aţi fotografiat o clădire dintr-un anumit punct, aţi terminat cu acea parte a clădirii. Întoarceţi-vă mai târziu în cursul zilei şi vedeţi cum a afectat-o schimbarea luminii.”
În geantă: alegerea obiectivelor potrivite
La început de drum, Fernando recomandă obiectivele care asigură un bun echilibru între un câmp vizual relativ larg şi o distorsiune redusă a imaginii. „Îmi plac foarte mult obiectivele Canon RF 35mm F1.8 Macro IS STM şi Canon RF 50mm F1.8 STM”, afirmă el plin de entuziasm. „Sunt mici şi discrete, astfel încât puteţi fotografia fără a fi observaţi. Calitatea este excelentă şi sunt relativ accesibile ca preţ. Mai folosesc şi obiectivul Canon EF 24-240mm F4-6.3 IS USM pentru că este foarte versatil. Nu pot accepta nicio distorsiune în fotografiile mele de arhitectură, dar, datorită corecţiilor din aparatele foto din seria EOS R, devine un obiectiv fără distorsiuni.”
Un alt obiectiv intermediar care este deosebit de potrivit pentru fotografia de arhitectură este Canon RF 16mm F2.8 STM. Acest obiectiv cu distanţă focală fixă de 16 mm nu este doar ultra-accesibil, ci şi ultra-grandangular, ceea ce vă permite să surprindeţi mai mult în fotografii, de exemplu, un pod întreg. Pasionaţilor de arhitectură le vor plăcea, de asemenea, efectele interesante asupra liniilor şi unghiurilor pe care le oferă obiectivul.
După ce aţi ales un aparat foto şi un obiectiv care să vi se potrivească şi v-aţi familiarizat cu elementele de bază ale genului, Fernando vă sfătuieşte să experimentaţi în continuare cu fotografia de arhitectură, de la unghiul de fotografiere până la filtrele pentru obiective.
„Un filtru de densitate neutră este excelent pentru o expunere prelungită, chiar şi în lumină puternică”, explică Fernando. „Pentru fotografierea elementelor arhitecturale într-un loc aglomerat, o expunere prelungită va face ca toţi oamenii şi traficul care se mişcă în jur să dispară efectiv, scoţându-i din cadru. Un filtru de polarizare circulară este excelent pentru înlăturarea reflexiilor din geamuri. Funcţionează la fel de bine şi pe clădirile cu un finisaj lucios. Trebuia să fotografiez o clădire de beton care era vopsită în roşu şi era super-strălucitoare. Utilizând filtrul de polarizare circulară, am înlăturat toată strălucirea, lăsând culoarea să iasă în evidenţă.”
Pentru Fernando, fotografia de arhitectură este mai mult decât o simplă meserie, este o chemare. O chemare inspirată în egală măsură de clădiri şi de viaţa din ele.
„În cele din urmă, fotografiez piese de arhitectură pentru a-mi câştiga existenţa, dar încă mai cred că oamenii care se află în interiorul clădirii sau care o folosesc sunt cel mai interesant element”, conchide el. „Fotografia de arhitectură înseamnă să surprind viaţa, în opinia mea.”
Sunteţi pregătiţi să începeţi?
Articol scris de Matthew Richards
Produse conexe
-
Obiectiv grandangular cu distanţă focală fixă
RF 24mm F1.8 MACRO IS STM
Un obiectiv cu distanţă focală fixă de 24 mm compact şi uşor, ideal pentru fotografierea peisajelor, vlogging şi interioare – plus imagini macro excelente. -
Aparate foto mirrorless
EOS R
Aparat foto mirrorless full frame care oferă noi oportunităţi creative fotografilor şi realizatorilor de film. -
Obiectiv cu zoom ultra-grandangular
RF 15-30mm F4.5-6.3 IS STM
Un obiectiv RF cu zoom de 15-30 mm, compact şi uşor, perfect pentru călătorii, inclusiv peisaje urbane, peisaje cu natură, arhitectură şi vlogging în mişcare. -
Aparate foto mirrorless
EOS R5
Reevaluaţi ceea ce ştiaţi despre aparatele foto mirrorless. Performanţa ireproşabilă a aparatului EOS R5 vă va revoluţiona arta fotografică şi cinematografică. -
TS-E 17mm f/4L
Un obiectiv f/4 ultra-grandangular de nivel profesionist din gama L, pentru specialişti care fotografiază arhitectură, peisaje şi interioare. -
TS-E 24mm f/3.5L II
Pentru imagini largi realiste, pline de profunzime -
Obiective pentru EOS R
RF 24-105mm F4L IS USM
Obiectiv cu zoom f/4 de 24-105 mm din seria L, uşor şi versatil, cu focalizare automată rapidă şi silenţioasă şi stabilizare a imaginii în 5 trepte. -
Obiective RF
RF 35mm F1.8 MACRO IS STM
Obiectiv MACRO f/1,8 de 35 mm, cu deschidere rapidă a diafragmei, pentru perspectivă grandangulară, focalizare la distanţă redusă şi stabilizator de imagine hibrid. -
Obiectiv standard
RF 50mm F1.8 STM
Un obiectiv RF de 50 mm cu distanţă focală fixă, compact, silenţios şi uşor, având o deschidere mare a diafragmei, de f/1,8, perfect pentru valorificarea viziunii dumneavoastră creative.