Informare, relaţionare, respect – cum să fiţi un fotograf de călătorie care respectă comunitatea

Mâini care ţin strâns căluţul vesel colorat din carusel, o faţă plină de entuziasm, un hijab fluturând asemenea pelerinei unui supererou. Nu pare să fie imaginea tipică a unei fete musulmane, iar acesta este şi motivul pentru care este una dintre fotografiile preferate ale lui Gulshan Khan, ambasador Canon. „Persoanele de origine musulmană, în special femeile şi fetele, adesea nu sunt ilustrate ca oamenii veseli care sunt de fapt. M-am inclus şi pe mine, fiind vorba de comunitatea mea”, explică fotojurnalista de origine sud-africană. „Vedem atât de multă suferinţă şi o realitate alterată în fotografiile făcute pe continentul african. Însă aici, avem o fetiţă extrem de voioasă, fotografiată în mod demn.”

Exemplul lui Gulshan ne reaminteşte de puterea pe care o are aparatul foto. Fotografiile pe care le creaţi pot promova moduri unidimensionale de a vedea lumea sau pot dezvălui mult mai multe. Acest lucru este cu atât mai valabil în cazul fotografierii comunităţilor şi a mediilor culturale din care nu faceţi parte, indiferent dacă este vorba de cartierul de peste stradă sau de un loc pentru care aţi călătorit mii de kilometri. Pentru Gulshan, acest aspect face parte din activitatea ei. Ca fotojurnalist independent cu materiale publicate în National Geographic, The New York Times şi The Guardian şi fost colaborator liber profesionist al Agence France Presse (AFP), Gulshan fotografiază des oameni şi locuri atât din ţara natală, cât şi de pe meleaguri străine. Aici, ea explică modul în care puteţi crea fotografii culturale extraordinare într-un mod sensibil.

În secolul al 19-lea, când fotografia reprezenta o tehnologie nouă, coloniştii europeni considerau în mod eronat că aparatul foto era un instrument ştiinţific menit să asuprească popoarele indigene şi să le divizeze în clase sociale. Gulshan consideră că această concepţie s-a menţinut în continuare, alimentând ideea că reprezintă un mediu de exprimare imparţial.

„Fotografiile sunt elemente educaţionale. Ne învaţă cum să ne vedem atât pe noi înşine, cât şi pe ceilalţi din jurul nostru”, consideră ea. „Există ideea conform căreia fotografia reprezintă un adevăr obiectiv, însă este o opinie eronată. Tu eşti mereu prezent în fotografiile tale. Îţi vei exprima ideologia, experienţele şi valorile prin ceea ce alegi să incluzi sau să excluzi din cadru.”

De asemenea, Gulshan insistă asupra dreptului pe care anumiţi călători sau fotografi occidentali consideră că îl au de a explora regiuni „exotice”. „Nu este o problemă să vrei să vizitezi anumite locuri şi să faci poze”, insistă Gulshan. „Însă devine o problemă atunci când faci acest lucru crezând că eşti superior oamenilor pe care îi fotografiezi şi că tu ştii mai bine decât ei.”

Când auziţi cuvântul „cultură”, probabil tindeţi să vă gândiţi la naţionalitate, rasă sau religie, însă pentru Gulshan reprezintă un concept mult mai vast. „Poate fi vorba de un grup cu orice sistem specific de valori, o cultură la locul de muncă sau oameni care aparţin unei clase sociale sau fac parte dintr-o subcultură muzicală, de exemplu”, declară ea.

Indiferent despre ce este vorba, trebuie să vă asiguraţi că aţi făcut cât mai multă cercetare înainte de a ajunge acolo cu aparatul foto pregătit. Acest lucru vă va ajuta să identificaţi locaţii inedite sau ocazii importante, precum un festival sau un protest, care vă vor oferi şansa de a face fotografii relevante.

Este important totodată să înţelegeţi normele şi obiceiurile, dar şi problemele cu care se confruntă diferite persoane, fapt ce va influenţa modul în care alegeţi să fotografiaţi. Consultaţi materiale din presă, citiţi cărţi, vizionaţi documentare, familiarizaţi-vă cu locurile respective pe Google Maps şi, cel mai important, vorbiţi cu oamenii, ne sfătuieşte Gulshan. Dacă sunteţi într-o ţară străină şi aveţi cazare la un hotel, vorbiţi cu personalul de acolo. Sau, dacă sunteţi la un eveniment, întrebaţi participanţii ce semnificaţie are acesta pentru ei şi care este motivul pentru care se află acolo. Abordaţi totul în mod respectuos, empatic şi fiţi pregătit să învăţaţi lucruri noi.

Trebuie să găsiţi echilibrul între obţinerea unor imagini de impact şi abordarea oamenilor cu respectul cuvenit. De obicei, Gulshan evită să folosească obiective lungi, preferând să combine aparatele foto Canon EOS R şi EOS R5 cu un obiectiv Canon RF 35mm F1.8 MACRO IS STM şi să se apropie de ceea ce doreşte să fotografieze, lăsându-se complet absorbită de acţiune. „Trebuie să vorbeşti cu oamenii atunci când eşti atât de aproape de ei şi, inevitabil, fotografiile vor fi mult mai intime”, explică ea.

Excepţia de la această regulă ar fi când se află într-un loc sacru şi a primit deja permisiunea de a face fotografii acolo, însă nu doreşte să deranjeze lumea. „În astfel de locuri cu încărcătură spirituală, trebuie să ţii cont de cultură, iar cel mai bun mod de a te asigura că nu eşti nepoliticos sau deranjant este să ceri voie să fii acolo”, recomandă ea. „Întreabă unde ţi se permite să fii şi unde nu, dar şi care sunt regulile. De exemplu, în multe moschei şi temple trebuie să te descalţi, să te îmbraci într-un anumit mod şi, de asemenea, este nepoliticos să mergi în faţa unei persoane care se roagă sau să încerci să vorbeşti cu aceasta.”

„În astfel de situaţii, am utilizat un obiectiv Canon RF 70-200mm F2.8L IS USM”, a adăugat ea. „Setez aparatul foto să fie cât mai silenţios, astfel încât să nu deranjez şi să fiu respectoasă în situaţiile care presupun linişte şi decenţă.”

Nu doar aparatele foto profesioniste, precum EOS R5, au opţiunea de fotografiere silenţioasă. Trecerea la modul de fotografiere silenţioasă pe aparatul foto mirrorless Canon EOS R10 ajustează simultan toate setările relevante, astfel încât aparatul foto nu mai emite sunete sau lumini. De asemenea, combinând EOS R10 cu obiectivul versatil Canon RF-S 18-150mm F3.5-6.3 IS STM, veţi beneficia de o distanţă focală mai mare pentru o prezenţă cât mai discretă.

Este important să faceţi distincţia între evenimentele publice, unde lumea se aşteaptă să fie fotografiată, şi fotografiile pe care le faceţi când vă plimbaţi pe străzile lăturalnice sau care fac parte dintr-un proiect personal axat pe un anumit grup. „Trebuie să obţineţi un acord informat”, spune Gulshan. Aceasta înseamnă să explicaţi clar acelor persoane de ce doriţi să le fotografiaţi şi ce doriţi să faceţi ulterior cu acele fotografii.

Cum faceţi acest lucru depinde de situaţia respectivă. Dacă realizaţi un proiect într-un spaţiu comunitar, puteţi întâi să obţineţi permisiunea şi să vă familiarizaţi cu lumea, iar apoi să capturaţi instantanee, când oamenii se simt deja relaxaţi în preajma dumneavoastră. Pe străzile unui oraş, puteţi începe o discuţie cu un vânzător de la o tarabă, urmând apoi să îi faceţi o poză. Dacă nu vorbiţi limba locală, găsiţi pe cineva care să vă ajute cu traducerea. Fiţi mereu atent la reacţiile persoanei pe care o fotografiaţi. După cum spune Gulshan, „Îţi poţi da seama dacă o persoană nu se simte în largul ei”. În astfel de cazuri, lăsaţi aparatul foto deoparte.

Deşi acum îşi foloseşte „instinctiv” aparatul foto, Gulshan a petrecut mult timp studiind atent imaginile şi gândindu-se cum sunt prezentaţi oamenii. „Este important să fii şi bine informat, şi atent cu privire la ceea ce vezi”, spune ea. „Gândeşte-te la lucruri precum unghiurile din care realizezi fotografiile şi ce va transmite acest lucru celor care le vor vedea”. Urmăriţi diverse conturi pe Instagram pentru a înţelege mai bine cum aleg fotografii să-şi reprezinte propriile comunităţi. Câteodată poate fi nevoie să faceţi o serie de fotografii pentru a dezvălui imaginea de ansamblu, însă Gulshan consideră că „este posibil să exprimi ceva profund despre oameni sau despre o cultură într-o singură imagine. Trebuie doar să reţii că aceea nu spune niciodată întreaga poveste.”

Articol scris de Rachel Segal Hamilton